Curgere. Muzica.
curg sunete golașe. acum se prelinge un MI pe un tomberon policolor din gura căruia se smulge cenușa țigărilor. pana plutește pe portativul străzii, prelung crepuscul, adie. adiere. adierea
Tequilla, miere si cuburi de zahar
Plăpândele clipe nu îmi sunt sortite mie Eu vreau cuburi de zahăr transparente Să pot orbi ideile emanate de suflul omului; Vreau miere de pe piciorul albinei Împreună cu acul-surpriză: Tequilla
Fara anestezie
Un șir de intrigi îmi mutilează stomacul Atom al suferinței mele în labirintul alb Când mă luptam cu mirosul de vopsea proaspătă Răspândit de celula mea: camera 205. Of! Oaspeții mei plecau
EXtreme Iad-Rai
În rai curge miere și apa e dulce Iar acele ierbii-s prelinse de rouă Scântei pământii. În iad curge roșu un val des de sânge Și stâncile negre-s prelinse de smoală Scursuri sidefii. În rai
Copilă
De ce tac gândurile Când plouă emoțiile? De ce nu pot iubi? Firele nisipului i se scurg pe picior, Îl calcă șoptindu-i amprente Îl udă rostindu-i regrete Îl uita zgribulit în stropi de
Revenire
Capul atârnă pe piept Strigând oasele. Ochii se-nfig în picioare Uitând de mâinile Însângerate. Implozie. E târziu și încep să număr oi. Ieri e azi Sau mâine. Năluci dezbrăcate Mint
Marcat cu X
Aeriane gânduri întețesc imaginile înfipte în craniul marcat cu un X este punctul condensat de durere neuroni plăpânzi lâncezesc cenușiu sau alb? asta-i întrebarea Golgota
Morbidul New Orleans
În New Orleans stau la coadă Sute, mii pe trotuare; Bush e orb - cine să-i vadă, Să trimită ajutoare?
Clipocind cuvinte
un șuier somnoros îmi țintește urechea; de-acolo pornește odiseea sunetelor paralitice regurgitate secundar - (pauză) trece trenul. odioasa uluire revine dar timpanele se obișnuiesc
Amprenta șoaptei
Metalic șoapta țâșni prin fumul țigării nocive plutind legată de tăcerea secundelor dar ajunsă ecou sărmana șoaptă se izbi de muțenia nepăsării amprentând numai întoarcerea cu spatele a
Can\'t fly
Privește timpul prin ochii mei Recolorând trecutul staccato iterant Când încercam să zbor idei Cu pene rare, gândind dezacordat. Can’t fly But I must try El, vântul e-nchis sub cheia
Către Traian, din neamul Băseștilor. Îhî, îhî
Trăiască domnul președinte! Căci e-n vacanță acum, se pare, Dar tot ne scuipă vechile-i cuvinte De marinar rânjind la mare. Îhî, îhî! Chiar a dansat maestru’ Și a cântat cu voce groasă, dar
Stropi
Ploaia celestă pedepsește asfaltul- melancolie.
Dualitate
Cu suflul vantului trecea prin mine jocul miresmelor pamantului ud. Era cald calcaiul aburului impletindu-mi parul. Alb.
Viziune
Pe străzi cutreieră demoni Și îngeri se aud încet... Pasul lor greu zdruncină tot. Aș vrea să înțeleg ce se întâmplă ... nu cred că pot. O lacrimă se scurge Pe obrazu-mi cald, Răceala ei
Rafală de gând
Un pas alungit, iubind un cuvânt, Un mort rătăcit, rafală de gând; O rază de stea, atingere vie, Apus ruginit, lovit de beție; O ploaie de cald, lumina ce trece, Un gând de boem, un gând către
Aripi metalice (scrijelesc peretii)
Mimul din tine Râde mut. Ascultă și tace; Acele grele ale ceasornicului Sufocă pereții scrijeliți, Iar tu râzi, dar Dinți metalici se reflectă În irisul meu Oglindă a ta, Durere „de
Dimineata
Liliacul alb sărută roua dulce – vârtej de clipe.
Potop
Răpăiala ploii jignea astrul înfierbântat Căci coama-i leonină, frumoasă coz, Se-mpiedica de nori Fărâme de lumină nepătrunzând Printre puzderia de picături; Melanj de negură și apă Se îmbulzea
Asasinul plajei
Puzderie de sticlă a fulgerului însuflețește nisipul ud sticlește și reflectă valul și din sărutul lui aerul se visează abur ce plouă-n atmosferă ...plutind ca stropul în coama zvăpăiată a
Haiku
Nor negru spumos. dorința înnegrită varsă suspine.
Adevarul adevarat
Adevărul adevărat Este că n-a existat. Ce-i acela adevăr? C-a mușcat Adam din măr? Că Dumnezeu le-a sădit lor Pomul ademenitor? Adevăr adevărat Cine nu l-a căutat? Dar o carte nu prea
D.
Claustrat în miez de nucă Diavolul dădu să scape, Dar barosul îl usucă. Dă din pleoape... Din cea dreaptă, din cea stângă; Ochiul din orbită scapă, Se rostogolește lângă Mult prea tare,
Another dream
Vis palid de lumină sângerie Se întrevede greu pe cerul plin de ciori Și ceața vieții e puțin verzuie, Fantasmă între-atâți croncănitori. Li-i zborul greu căci aripa-i de smoală; Doar vântul,
Marea
Pumnul valului zdrobește Stânca. Alge de culori ucigătoare condimentează nisipul fin. Spuma caldă... O mângâie; îi mângâie coapsa de bun înotător. Fiorul stelei căzătoare îi dă o aripă. ... o
Sunet de stele
Sunet de stele Macină inimi Ochi de sepală violetă Nici gândul însuși Crochiu de ceruri Nu se repetă Zâmbet de piatră Lacrimă verde Se tolănește clătinat Se schimbă cerul Se schimbă
Homo socialis
Petreceri demente, cheflii îndrăzneți, Peste tot, în oraș, deseori îi vedeți; Bețivani de lux, prostituate murdare, Tot ce dorești orașul negru are; Pupincuriști, moraliști, flegmatici,
Noaptea liniștitei tristeți
Ceață de gheață Timpul îngheață Muguri de rouă Lacrimi ce plouă Timp de beție Vie melancolie Trezește deodată Tristețea moartă Doi pași în trei Tristețea, viața ei Sugruma minute Le
