Proză
Iartă-mă
1 min lectură·
Mediu
Mă rogi să tac. Să tac iubirea din mine. Să încetez să te caut in umbra zilelor pierdute în agonia asfințitului. Să încetez să te mai creez? Să încetez să te mai cunosc?
Să tac viața care-mi pulsează în gând. Să-ți părăsesc sărutul. Să inventez un antonim la „a iubi“. Să iau piatra și să o sorb însetat de neiubire.
Nu... Nu pot... Iartă-mă.
003260
0
