În sertarul vechi un album prăfuit cu vechi fotografii de familie.
L-am deschis, amintiri din copilărie, cu rude si prieteni uitați sau trecuți deja dincolo.
O fotografie cu niște rude și un urs
Pasăre pierdută
În înălțimea liniștită a norilor,
Ochi de ciută
Privind cu jind,
Zborul spre miazăzi al cocorilor.
Cărare veștejită
De plînsul toamnei,
Fugind din calea vîntului de
Cuvîntul MORI
Era scris pe aripi de ciori
Dar teama murise deja.
Vîntul acela le-a dus departe,
Aducând în loc aripi de fluturi
Pe care scria LIBERTATE.
Rămâne vorba între noi
Mai mult iluzie
Astăzi m-am plimbat cu gândul
Prin munții Helvetici.
Un fel de Don Qixote virtual
încercînd să evaluez
o posibilă victorie
împotriva zilei de maine.
Poate elvetienii,
ascunși în cazematele
Ești trenul cel pierdut pentru vecie.
Te-am așteptat prea mult dar nu destul
Căci neîncrederii i-am fost credul.
Din toată așteptarea mi-a rămas
Doar un eșec de pus în panoplie.
Ai fost precum
pășește țanțoș clasa muncitoare
coloane de ființe costelive
sunt așteptați de mii de abatoare
să facem miliarde de colive
șuvoaiele de roșii semafoare
curg peste sentimente colective
iar
V-a năucit soarele ăsta
Nici clopotele din amurg
nu le mai credeți.
Se scurg precum ploaia... nisipul..
Ridică-te și umblă!
Lozinca aceasta nu mai ține
nici de urît curcilor.
Abisul nu e
Timpul s-a oprit
la marginea hăului și stă să cadă.
Visele au înghețat
și zornăie ca niște cioburi în țeastă.
Izvorul vieții a secat,
abia se mai scurg ultimii stropi de rugină.
Durerea s-a
E cald și e bine aici în găoace
Afară e moarte,tristete și ger
Dar vechiul întreg în bucăți se desface
Părerea de rău se ridică spre cer.
Încet se destramă năframa de pace
Durerea va începe
middle age man
la menopauză
sau doar în pauză
searbăd
gustul tristeții
cronice
cioplind
rime demonice
bărbatul de ieri de azi
si de pururea
în vecii vecilor
uitat pe o cracă
prea sus
cu
Ispititor
următorul tău pas
următorul tău gînd.
Să nu pleci!
A mai rămas ceva
într-un ungher
al inimii.
Părăsește-mă
ca pe o găoace
Atunci cînd vei putea să zbori.
Și uită cuibul
M-am văzut mereu
Cu ochiul interior.
Dar m-am înșelat
Cu mine însumi
Nimeni nu a suflat o vorbă,
Am trăit fără să știu
O altă viață,
În care nu eram eu
Ci doar o umbră înșelatoare.
Privit
Eu nu sunt cel care plînge.
Din mine pleacă corăbii spre tine, și vor ajunge.
Eu nu sunt cel care vrea.
În sufletul meu se adună lumea, ca la o petrecere.
Eu nu sunt cel care așteaptă.
Toate
Î-mi place Live
Și vocea
Să se lipească
Pe încordarea din gît
Nu vreau clișee
Viața e mult mai mult decît atît.
Nu vreau cuști încălzite
Zăbrele aurite.
Mai bine prin zăpadă
Poteci
Ascundeți-vă umbre ale trecutului,
Lăsați soarele să lumineze peste tot!
Să bată din nou suavele clopote
Care vestesc venirea ei!
Să iasă din nou la lumină
Ascuțitele sulițe
Ale cruzilor săi
era un început
și părea că are un rost
că are un scop
dar nu știu...
deschide-mi temnița fricii
și las-o să zboare!
să rămân așa neumblat
precum taina.
eu nu sunt
ceea ce credeai ca
Venin scuipați mereu din colțul gurii.
Ați otrăvit cu el o lume întreagă.
Voi ati descătușat demonul urii.
Blestem e în gura celui ce se roagă.
Nesocotind chiar legile naturii
Ați prăpădit cu
Noroiul pătrunde printre degete
tu nu știi, e la fel ca aluatul de pâine.
Să strigi dacă te doare...
să strigi, altfel nimeni nu va ști.
Chiar dacă nu interesează pe nimeni,
e important să ai o
Adevărul nu se frânge
El nu piere ci străpunge
E lumină
Este calea cea mai bună
E putere
Adevărul e o avere
Prețul Lui e cel mai mare
El ne doare
Pentru El -încă- se moare
Dar se
În depărtare,
Soarele răsare
Și apoi dispare
La răcoare.
Stupoare!
Cineva a stabilit,
Că face bine
Statul pe vine.
Dar nu se mai poate
Păstra această stare
De spirit,
Pe mai departe.
Deci
El e sufletul cel negru
Ce nimic nu ințelege.
El e sufletul cel care
Nu cunoaște nici o lege.
El e sufletul ce crede
Că nu are nici o vină.
El e umbra ce se vede
Proiectată în
Mărunt... copilul acela
care semăna cu un mugur,
cânta seara mamei sale
cântece de leagăn,
iar mama îi aprindea
seară de seară
candele în suflet.
Dar vocea lui nu era
omenească
se auzea