Poezie
vreascuri
1 min lectură·
Mediu
era un început
și părea că are un rost
că are un scop
dar nu știu...
deschide-mi temnița fricii
și las-o să zboare!
să rămân așa neumblat
precum taina.
eu nu sunt
ceea ce credeai ca sunt,
aș putea doar această clipă
să o păstrez pentru tine.
ești precum câmpia
peste care bate vîntul,
nu vrei și nu poți
închide în tine taina.
ce aș mai putea face
ca să rămâi?
o să te pierd de parcă
te-aș fi uitat undeva
cu părere de rau
dar cu ușurare
în suflet.
să nu ții minte
toate aceste lucruri!
nimic nu este adevarat,
însemnînd totuși ceva,
precum un vis de noapte
dar cine să-l tălmăcească?
mai bine uită!
002.474
0