Poezie
Soarta
1 min lectură·
Mediu
Am stăpînit odată cerul cu un zâmbet
Cu o lacrimă, am cuprins nesfîrșita mare
Iar stăncile, în taină, le-am preschimbat în cântec
Și stăpân am fost, în necuprinsa zare
Iar tot ce alerga, încet am pus să umble
Din cărări, făcut-am drumuri și izvoare
Iar viața m-a purtat prin locuri neștiute
Și toți se bucurau, de mine, ca de soare
Am pus să mi se închine împărați și regi
Iar peste toți domnit-am cu amintiri și vise
Doar ochii, mi-au fost umbră, peste regate intregi
Și porțile durerii, de mine, au fost închise
Oamenii, m-au vrut stăpân, peste cuprinsuri
Și am fost un rege drept și bun pentru popoare
Da ce păcat că timpul m-a șters de printre rânduri
Iar azi sunt cerșetor, și hoț la drumul mare
001048
0