Poezie
Când sunt singur, iubito, și plâng
1 min lectură·
Mediu
Când sunt singur, iubito, si plâng
Cerul mă arde cu foc și lumină
Și caut alinare, în ultimul meu gând
Ce zace, precum Zeus, în ruină
Când sunt singur, iubito, și plâng
Cu lacrimi de înger, căzut în infern
Mă ard iar cu pietre, ce zac în pământ
Ca să pot să zâmbesc, către tine, din cer
Cănd sunt singur, iubito, și plâng
Aș vrea să ating iar tăcerea
Prin care, odată, încercam să cuprind
Cu aripi de înger, pământul și marea
Când sunt singur, iubito, și plâng
Cu zile uitate, prin cerul ascuns
Am aripi zdrobite de greul pământ
Căci îngerul clipei, prin mine s-a stins
001.235
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Bledea - Budesti. “Când sunt singur, iubito, și plâng.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-bledea-budesti/poezie/13897617/cand-sunt-singur-iubito-si-plangComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
