Se marita Nausicaa?

Înăuntrul dormitorului regal, rămase numai dădaca. Ea, făcu câțiva pași prin încăpere, și începu deodată să strige cu glas încetișor: -Autonoe..Autonoe..Unde ești tu piază rea. Ușa se deschise brusc și înăuntru năvăli ca o furtună, o tânără frumușică: -Să trăiți șefa, la ordinele Dvs. -Cum ai reușit să vii atât de repede?- se miră dădaca. -Ascultam la ușă. -Bine. Fii atentă fată. Ceea ce îți spun acum, este o propblemă de stat. -Ce bine..- exclamă Autonoe fericită.- Că tot mă dureau picioarele. Eu stau pe patul reginei, că este mai moale. Ia și tu un scaun. Dădaca dădu din mână a lehamite. -Tu știi să ții o taină? -Dacă nu arde prea tare. -În camera asta s-a întâmplat ceva misterios. Fața lui Autonoe se lăbărță într-un zâmbet radios. -Mai poate moșul, mai poate? -Nu este ceea ce îți închipui tu.Ia verifică ușa. -N-are nici un pic de praf pe ea. -Vezi dacă-i închisă. -Beton.Vrei s-o deschid? -Nu, las-o așa cum este.- Dădaca începu să mormăie.- Va să zică, pe sub ușă nu a putut să treacă, iar prin gaura cheii nici pe-atât. Autonoe se uita la dădacă plină de curiozitate.La un moment dat, nu mai răbdă și o întrebă: -Auzi bre? Ia zii matale. Nu-i așa că te simți bine cu capul? -Taci fă! sau nu-ți spusei? În camera asta se află un hoț. -Un hooț? Spune repede: este tânăr sau bătrân? Autonoe își făcu cruce. -Þi-e frică? -Nu. Dar m-am rugat la Dumnezeu, să semene cu Mircea Radu, pe care l-am visat într-o noapte.