Poezie

Bacoviana [6]

1 min lectură·30 decembrie 2007

Mediu

Atâtea umbre mă-nconjur,

În lumea asta trecătoare,

Cu pasul zilele le fur,

Cu visul, noaptea care moare.

Orașul adoarme profund,

Și-și ard lumânările ceara,

În iarnă, cu glasuri de corbi mă afund,

Și-n palme se stinge țigara.

În racle,prințese, se mistuie-n somn,

Și candela slab luminează,

Tăcerea se plimbă încet ca un domn,

În noapte să steie de pază.

Doar lupii mai urlă-n decor răgușit

Să sperie-n sunete bezna,

Pe bancă m-așez trecător obosit,

Și gerul îmi sfâșie glezna.

001.271

Vanghele Ion. “Bacoviana [6].” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vanghele-ion/poezie/1760859/bacoviana-6

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.