Vali Slavu
Verificat@vali-slavu
„„Adevăratele înfrângeri sunt renunțările la vis!” (Radu Gyr)”
Locul �i data na�terii: Petro�ani, 11 mai 1970 Domiciliul: Aninoasa, jude�ul Hunedoara Studii: � Liceul Pedagogic Deva � Universitatea Petro�ani � Universitatea Wales Bucure�ti Ultima specializare: economist Profesia: profesor pentru �nv���m�ntul primar Locul de munc�: �coala Gimnazial� Nr. 4 Vulcan Marea mea pasiune este rebusul. Aceast� pasiune s-a concretizat �n…
Ca de obicei, iar ai văzut dincolo de text chiar mai mult decât am vrut eu să se vadă.
Deja îi și văd pe simpaticii preșcolari înviorându-se după comenzile din poezie.
Trecerea ta pe aici m-a bucurat atât de mult, încât am început să dau fericită din aripioare. :)
Mulțumesc, Cornel!
Pe textul:
„Înviorarea de dimineață" de Vali Slavu
A lui - si-o ia cu el!\"
(Atropa Belladona)
Chiar de a muncit cu trudă,
Situația-i hilară.
Doar o operă e clară:
Cea creată într-o... budă.
Pe textul:
„Unui pretins scriitor" de Ruse Ion
Pe textul:
„Înviorarea de dimineață" de Vali Slavu
P.S. Caut acum pixul roșu. :))
Pe textul:
„Unui pretins scriitor" de Ruse Ion
Nu cred că erau necesare ghilimelele.
Felicitări pentru idee!
Pe textul:
„Unui pretins scriitor" de Ruse Ion
Și mai zici că nu am pentru ce să-ți mulțumesc…
Pe textul:
„Ziua Minerului, o zi a rușinii?" de Vali Slavu
Pentru că ești interesat să iasă treabă bună, vin cu niște observații:
Cuvântul „trunchiat” e trisilabic, cu accentul pe „a”. Deci, pentru al doilea vers ar fi două variante:
„Norma lor s-a trunchiat”
sau
„Norma li s-a trunchiat”
Parcă aș opta pentru a doua variantă. Tu ce zici?
Ar mai fi ceva. În versul al treilea, cuvântul „acum” se citește cu accentul pe prima silabă, deci nu e bine. Se poate remedia ușor problema, fără a dăuna mesajului:
„Astăzi, locul lor de muncă”
Să nu uiți să ștergi și prima virgulă din al doilea vers.
Îți mai sugerez să scrii la subtitlu ceea ce ai scris în paranteză și să schimbi încadrarea de la „Personale” la „Epigramă”.
Succes!
P.S. Să nu fi supărat că te cicălesc. Intră pe pagina mea și citește comentariile de la epigrama „Menaj”. Cu acea epigramă a pornit „aventura” mea. La fel ca și tine, postasem o epigramă cu o poantă bună, dar construită aiurea. Am fost ajutată și acum vreau să ajut la rândul meu.
Pe textul:
„Unor profesori de sport" de Deliman Leontin
De îmbunătățitFelicitări, domnule Ene!
Pe textul:
„Grafo-clipuri 321-330" de George Ene
Am cunoscut-o în urmă cu vreo douăzeci de ani, fiul ei, Cătălin Filipoiu, fiind elevul meu. Pentru ea Cătălin era totul, încerca să fie pentru el și mamă, și tată. Era pentru fiul ei mamă-prietenă, lucru pentru care era invidiat de colegii care șușoteau: „Ce mamă super are Cătă!”.
Au trecut mulți ani de când nu l-am mai văzut, acum are vreo 28 de ani, cred. Nu știu dacă și-a făcut vreun rost în viață, dar știu că nimeni și nimic nu va putea suplini lipsa mamei sale. Știu că de acolo de sus va veghea să îi fie bine.
Să o odihnească Dumnezeu! Iar fiului ei și părinților (dacă mai trăiesc) să le dea mângâiere în aceste clipe dureroase!
Pe textul:
„Când urc pe scenă sunt suflet și cântec - o alergare de cuvinte în timp cu Tatiana Stepa" de florian stoian -silișteanu
RecomandatAm cunoscut-o personal pe Tatiana Stepa, fiind în urmă cu mulți ani învățătoarea fiului său, Cătălin Filipoiu.
Aflasem din presă că e bolnavă, dar știam că e o luptătoare și speram să învingă boala.
Dumnezeu să o odihnească iar lui Cătălin să îi dea putere să treacă peste această încercare.
Pe textul:
„tatiana stepa nu mai e" de emilian valeriu pal
Pregătisem o replică pentru amicul nostru și până am lălăit-o pe la bucutărie, mi-ai luat-o înainte cu una asemănătoare. Așa că mie nu-mi mai rămâne decât să-i urez să-i fie bine pe acolo și să scrie multe epigrame (că doar ideile bune vin când suntem la STRÂMTOARE).
Pe textul:
„Prietenilor agonisti" de Gârda Petru Ioan
Ce zic nu e deșertăciune:
Mi-a dat Minerva frumusețe,
Iar Venus, multă-nțelepciune.
:)
Pe textul:
„Portret de epigramistă" de Florin Rotaru
O curiozitate: Ai fost vreodată în Munții Orăștiei, la ruinele Sarmizegetusei Regia? Dar la Ulpia Traiana Sarmizegetusa? (Sunt mândră că ambele se află în județul meu, o zonă care mustește de istorie.)
Pe textul:
„Cercurile Sarmizegetusei (IV)" de Mihai Robea
E un punct de vedere pertinent.
P.S. Nu jur strâmb. Nici măcar nu jur. :)
Pe textul:
„Ziua Minerului, o zi a rușinii?" de Vali Slavu
De rețeta lor prea dură:
Au metodă de tortură
Picătura chinezească.
Pe textul:
„Guvernul, ca și nevasta..." de Dan Norea
Așa e întotdeauna cu adevărul, e relativ, depinde din ce unghi privești lucrurile.
Pe textul:
„Ziua Minerului, o zi a rușinii?" de Vali Slavu
Nu mă așteptam ca acei care citesc textul meu să fi avut de-a face pe viu cu acele mineriade. Iată că și tu ai amintiri neplăcute din acea vreme. Păcat că imaginea Văii Jiului este asociată unor asemenea fapte rușinoase.
Așa e, poate fiind obișnuită ca eu să public epigrame, ți se pare ciudat ca azi să vin cu un text diferit. Dar am considerat că e de datoria mea să scriu despre aceste adevăruri. De mâine trec iar la lucruri mai neserioase. :)
Mulțumesc, suflet sensibil, pentru trecerea ta pe aici !
Pe textul:
„Ziua Minerului, o zi a rușinii?" de Vali Slavu
:)
Pe textul:
„Vând țară…" de Lesenciuc Teodor
Popasul dumneavoastră pe pagina mea mă onorează. Vă mulțumesc!
Ca fiică a Văii Jiului, născută și crescută aici, am cunoscut și o altă față a oamenilor și a locurilor. Constat cu regret că imaginea de azi este total schimbată. Această imagine e greu de remediat. Din păcate, situația din Bavaria și Wales, nu se va regăsi prea curând în Valea Jiului. Atâta timp cât în joc vor fi diferite interese, nu se va îmbunătăți situația.
Pe textul:
„Ziua Minerului, o zi a rușinii?" de Vali Slavu
După greva din ’77, pentru a preîntâmpina o nouă răbufnire, au început să fie infiltrați printre mineri oameni de încredere ai regimului, păstrându-se situația sub control. Astfel, o bună vreme, minerii nu au mai îndrăznit să se opună. După revoluție, s-a mizat tocmai pe acea dorință mocnită a lor de a-și spune oful cu bâta. Despre psihologia minerilor participanți la acele evenimente se pot spune multe. E clar că și-au urmat liderul fără să se gândească la consecințe, mai ales că se știau de partea puterii. Și-au urmat pur și simplu instinctul de turmă.
Mulțumesc pentru trecere!
Pe textul:
„Ziua Minerului, o zi a rușinii?" de Vali Slavu
