Matematică distractivă (1)

sper sa fie un proiect mai de amploare, regrupabil intr o brosura macar.
de care din cate am auzit de pe la persoane mai in cunostinta de cauza decat mine ar fi nevoie pe piata cartii pentru copii.
(si ea invadata mai nou aproape numai de apele in care se scalda literatura pentru adulti. ma refer la cele care au mereu pe fundal, chiar daca subtil, violenta si alienarea)

„Merită să cultivi în continuare această preocupare” spunea domnul Constantin Iurașcu Tataia, într-un comentariu la poezia mea, „Numărătoare”. Atunci mi-am amintit că am scrise undeva probleme versificate, pe care le-am folosit în etapa de calcul mintal, la orele de matematică. Doar că atunci când le-am scris, nu acordam prea multă atenție aspectelor legate de prozodie.
Azi, în timp ce am copt gogoșari (să zică cineva că nu se îmbină util poezia cu gătitul) am luat agenda unde le notasem și am rescris una dintre probleme. Vor urma, cu siguranță, și altele. Mai ales că începe școala. Și, de ce nu, și o carte cu aceste probleme, dar abia când termin clasa a IV-a. Până atunci se vor aduna măcar de-o broșură. Deocamdată am alte planuri.

Mulțumesc pentru popasul pe pagina mea!

Am decoperit Matematica distractivă. Sper să nu te oprești aici! Eu citesc poezii pentru copii, chiar dacă nu reușesc să și scriu. Sunt convinsă că au mare trecere poeziile pe care le scrii. Și acest lucru te determină să scrii în continuare.

Spor la scris!

Cu prietenie, Maria

Ãla ce-i mai sus de cot
Și cu cele trei din bot
Și cu cel de la ureche
Fac cu toate o pereche;
Din lăbuțe scădem două,
Pân-acuma avem... nouă!
Nouă sunt și am dovadă:
Ursulețul n-are coadă.

Azi e supărat un pic:
Are bot și-avea botic.

Maria, mă bucur că ți-a plăcut poezioara mea. Înțeleg că nu te-ai supărat pentru sfaturile pe care ți le-am dat. Sunt sigură că poți scrie poezii pentru copii cel puțin la fel de frumoase ca haikuurile cu care îți încânți cititorii.

Acum scuză-mă, că văd în ultima bancă un neastâmpărat, ridicând mâna.

A, elevul Gârda… Norocul tău că ai spus „doamna învățătoare”, că am fobie la apelativul „doaaaaaamnaaaaaa”. Și te rog să nu mai dai așa din mână, că nu spălăm geamurile. Poți ridica frumos două degețele.
Hmmm, te-ai cam încurcat în socoteli, dar nu face botic! Până la urmă ai căzut în picioare (bine că nu ai căzut iar cu fața-n spate :) ). Nouă sunt. Primești un „minus nouă” (că tot aminteam eu într-un comentariul despre notele cu minus).

Doamnaaaaa, da\' ce facem , ca ursul n-are coada?

Elevul Ghiță, tu chiar crezi în povești cu urși păcăliți de vulpe? Are el o codiță mică, mică, atât cât să găsească loc de aterizare o albină nervoasă.

Doamne, ce-mi faci! Am o colegă ce s-a pensionat anul acesta și când am fost la chef, i-am admirat animalele (urși, cerbi...). M-am uitat la pozele cu urșii, nu se vedea clar dacă au sau nu coadă. Așa că am sunat-o acum să-mi spună dacă are ursul coadă. Inițial a crezut că fac mișto de ea. Apoi m-a lămurit că are atâta coadă cât să-l și tragi de ea. Deci are!

N-o să-ți fiu, Vali, pe plac,
Eu condamn acest atac,
Că-nvațăm copiii toți
Cum să tragă-n țeapă - hoți;
Să-i plesnească-n fund îndată,
Fără nici o judecată.

Fi\'ncă, hoțul-i, am aflat,
Specimen prea protejat,
Că întreaga Românie
Se înalță prin hoție.

Ce pagode-au înflorit
Doar din șmen și din ciordit!
Iar din munca mea cinstită,
Casa mea-i nevăruită,
Iar problema cea mai grea
E că nici nu e a mea.

Deci aceste vagi indicii,
Spun că, astăzi, beneficii
Nu aduce muncitorul
Ci excrocul, ciorditorul.

Deci, să-i dăm loc de onoare
În Romârlănia Mare,
Că, la astfel de reformă,
Țeapa este neconformă.


Mi-am spus cândva părerea despre aceste producții, despre frumusețea și necesitatea lor, deci, pe cai și să-i dăm bătaie. Am și eu un proiect de anvergură în acest univers, din păcate timpul nu-mi permite să-l definitivez, fiind și foarte complex. Cred că am să recurg tot la o colaborare pentru a-l termina.
Curaj, că succes va fi. FA

Vali, ți-o spun fără ură,
Poezia-ar fi o artă
Dar oricare-nțepătură
Face o albină moartă
Și avem atâția hoți
C-o să moară stupii toți,
Te înterb și glasu-mi piere
Cine-o să mai strângă miere?

Figură mai ești!
Nu am acum dispoziția necesară (după o zi de bucătăreli) să-ți răspund la versuri, în versuri, dar nu rămân eu datoare.
Doar un proiect ai? Eu, din păcate, a trebuit să mai și renunț, temporar, la unele, că nu mai fac față.
Floriane, să înțeleg că, indirect, îmi propui o colaborare? :)

Aș vrea eu, Vali, să am doar un proiect, m-aș ține de el și poate aș reuși să-l termin. Acum, aritmetic vorbind, am ajuns la 10 serioase și cum am început să scriu din nou doar de 10 luni, e destul de mult. Pentru a nu muri odată cu mine în faza de proiect, da, ar trebui să las orgoliile deoparte și să accept colaborarea cu condee dibace. Nu de alta, dar ar fi păcat de idei. Și crede-mă, știu ce înseamnă o idee genială.
Din păcate, viața mea, acum, e mult prea complicată și nu-mi permite implicarea totală în activități care acaparează perioade mari de timp și întreaga atenție. Poate dacă voi depăși această iarnă o să mă-ncumet.

Până atunci, mă rezum la această luptă periodică, aici. Baftă!

Văd că ai coalizat cu Florian în favoarea hoților. Mai urmează acum să apară big brother, Jorz, să mă acuze de aluzii la pedepsele aplicate de Țepeș.
Ce sunteți așa pesimiști? Se găsește, până la urmă, ac pentru cojocul lor.
:)

De regulă, oricât aș fi de ocupat și oricât de puțin timp aș aloca \"Agoniei\", în măsura în care reușesc să mă informez, încerc să nu pierd textele pentru copii, chiar dacă nu las semn de trecere la toate.
Am citit textul de mai sus cu ochii, cu mintea și cu sufletul. Cu ochii neastâmpărați ai agonistului pasionat, cu mintea profesorului (și cu gândul la proiectarea didactică, foarte complexă la activitățile matematice din grădiniță și din clasa întâi), cu sufletul bunicului (mă refer doar la nepoți, nu și la vârsta în care bunicii dau în mintea copiilor).
Vali, mi-a plăcut! Ai ceva împotrivă dacă o educatoare de grădiniță, foarte pasionată de munca ei (soția mea) folosește textele tale?
Cornel

Cornel, sunt de două ori onorată. O dată de trecerea ta pe aici și de cuvintele pline de căldură. Apoi pentru că poezioarele mele vor fi utile și altor dăscălițe. Salutări soției tale și un an școlar rodnic!
Cu prietenie, Vali

Invidia continuă să mă roadă,
Căci ursulețul tău, de la natură,
Cu toate c-are-un fel de coadă,
Se simte bine la acupunctură!

Pretext e ursul, însă, știu eu bine,
Ți s-a făcut puțin de-acupunctură,
De-aceea pe aici mai dai o tură.
Ei, las\' că pun albinele pe tine! :)