Festivalul Național \"Eterna epigramă\", Cluj-Napoca, 2010

Poartă de intrare în Câmpia Transilvaniei, Viișoara este o comună situată în apropiere de municipiul Câmpia Turzii. După ce „am scăpat de la ocnă”, ne-am îndreptat spre această comună frumoasă, unde se simte mâna unui primar gospodar și se vede, la tot pasul, vrednicia oamenilor. Am ajuns la grădinița modernă, o clădire impunătoare, care poate rivaliza cu orice grădiniță din marile orașe.



Aici, ne aștepta masa încărcată cu bucate tradiționale. Sătenii au adus, din gospodăriile proprii, brânză și slănină, preparate după rețete doar de ei știute, ceapă roșie, ardei și roșii, plăcinte și pâine de casă. Sarmalele aburinde au fost și ele delicioase. Pălinca și vinul au fost, de asemenea, foarte apreciate. Cu alte cuvinte, la Viișoara, ospitalitatea românească a fost la ea acasă.
Tot aici, am avut ocazia să admirăm o expoziție de caricatură, unică în felul său. Artistul Mircea Roșa, membru al cenaclului Satiricon, realizează caricaturi, printr-o tehnică originală, imitând peticele de pantofi. Unii dintre noi au avut surpriza să se recunoască în aceste lucrări.



După ce am gustat și cozonacul delicios, am pornit, pe ulițele comunei, spre Căminul Cultural. De-o parte și de alta, casele frumoase și îngrijite, sunt încă o dovadă că omul sfințește locul, Viișoara fiind o comună cu care țara noastră se poate mândri.



La Căminul Cultural, am fost așteptați cu lăutari. Și nu orice fel de lăutari; urma să aflăm mai târziu că și aceștia sunt un motiv de mândrie pentru oamenii locului. În sală, ne așteptau sătenii, curioși să ne cunoască.



După ce domnul Eugen Albu le-a adresat câteva cuvinte gazdelor, a vorbit primarul comunei Viișoara, domnul Ioan Roman. Am înțeles că, în vreme ce în alte comune, primarii nu sunt interesați nici măcar de cultura de legume, aici există un primar interesat de cultura-cultură. Un primar autor de cărți, de monografii, un primar care încurajează orice act cultural. Am înțeles, de asemenea, că aici, organizatorii festivalului au găsit „poarta colaborării” larg deschisă.



Fiecare dintre noi a citit câte trei epigrame, spre delectarea publicului receptiv la această specie literară. Apoi, am avut noi surpriza de a savura câteva piese interpretate de rapsodul popular Vasile Soporan, cel care, în 2000, i-a uimit pe americani, la Washington. Însoțit de trei lăutari, a cântat piese autentice de folclor și chiar a dansat.



După ce am făcut o fotografie de grup, în fața Căminului Cultural, ne-am îndreptat spre biserica ortodoxă, care, după dimensiuni, părea mai degrabă o catedrală.



Am aflat istoria acestui lăcaș de cult, după care, câțiva confrați au spus epigrame… tematice. Prinzând curaj, preotul a scos o hârtiuță și ne-a mărturisit că a încercat și dumnealui să scrie un catren. Ce dovadă mai clară decât aceasta, că epigrama este molipsitoare?



Ne-am luat rămas bun de la gazdele noastre primitoare și ne-am întors la Turda, pentru a servi cina la Restaurantul Potaissa. Aici, a fost sărbătorit domnul Marian Popescu, președintele Cenaclului Satiricon, la împlinirea celor 80 de ani. De fapt, a fost o dublă sărbătoare, domnul Eugen Albu înmânându-i diploma „OPERA OMNIA”, pentru întreaga activitate desfășurată în slujba epigramei.



A curs șampanie, s-a râs, s-au depănat amintiri. Toată lumea s-a simțit minunat.



Festivalul de la Cluj a fost o reușită, principalul merit fiind al organizatorilor care au știut, chiar și în vremuri de criză, să găsească modalitatea de a duce la bun sfârșit o asemenea acțiune.