Poezie
Amprenta
1 min lectură·
Mediu
Au trecut toamnele lăsând amprenta
pe mărul mușcat de iarna flămândă
cu vremea schimbătoare
ca și o femeie din vis
e frunza căzută
pe zăpadă
peste albul imaculat al întâmplărilor
se spun povești la gura sobei
despre femeie și bărbatul
cu foc ce arde pe tăpșan
un trunchi dintr-o esență
din Eva și Adam
un fruct atins cu buzele unui destin
pace bărbatului nu i-a mai dat
decăzând și urcând un întreg
trăiesc în miezul fecund
din mărul cu amprenta
păcatului în doi
iubirea.
073.067
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vali Nițu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Vali Nițu. “Amprenta.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vali-nitu/poezie/1811853/amprentaComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
iarna alba? nu e pleonasm putin?:D
0
iarna flamanda se leaga bine de umarul muscat. flamanda chiar este o calitate a iernii.
cu bine
cu bine
0
Asa cum spuneam, daca in fiecare toamna am scrie cate o poezie despre toamna, am avea la capatul existentei un volum! Ar fi interesant de vazut cum ai scris la 20, la 21, la 22...etc. ani. O astfel de intreprindere ar putea crea pacea si linistea dupa care tanjeste si poetul, nu numai muritorul de rand.
Cele bune,
Dancus
Cele bune,
Dancus
0
