Jurnal
copac genealogic șubred
după Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul Teodosie
3 min lectură·
Mediu
fiul meu
să n-ai nicio frică
ai grijă
să fii mereu fără prea multe griji
fiul meu
o să te-nvăț cum să mesteci mentă
să nu se prindă maică-ta (astăzi
eventuala mea nevastă – dar ție mamă și după) c-ai fumat
o să te duc timpuriu cu bicicleta în zona bordelurilor
și-o să colindăm podgorii însorite
o să furăm mere (că-s totdeauna mai bune ca ale noastre)
o să facem iarna femei de zăpadă – nu oameni,
că doar nu suntem pe invers...
o să batem mingea (și pe cel care tot zice că e a lui)
că n-o să dăm (că de unde) banii pe prostii
o să petrecem o copilărie întreagă (și-a mea prelungită duios)
va trebui uneori să treci și pe la școală, nu te speria
duminica e mai puțin aglomerat
să nu fii bun doar la o(poate fi zero) materie, cum am fost eu la
recreație – obiectul la care străluceam...
nu ți-o pune cu profesoarele că e inutil, tot te va buși pentru la toamnă
și-apoi sper ca până crești tu să se desființeze școala
cum au făcut și cu armata
(iar bicicleta își va ști dinainte traseul)
nu gândi să-ți bați capul cu vreo meserie
musafir ți-e suficient
munca înseamnă jug și tu nu ești bou ca mine
dacă lași pe vreo una(-două) gravidă zii să-l facă și adă-l la maică-ta
ei îi plac mult copiii
nu intra în politică, acolo sunt doar incerții și tu ești bărbat ce naiba
nu te lua de băut, fă un cult din vinul viu (că doar e din viță de... vie)
să ai cât mai multe pasiuni dar nu pune întreg sufletul niciuneia
la un punct anume viciile și virtuțile sunt convergente
nu copia modele, cu atât mai puțin pe mine, fii zilnic un Tu inovat
dacă observi din ce în ce un bătrân că îți umblă în oglindă
nu te prinde ca un patetic și un ramolit
să dai sfaturi la copiii tăi, lasă-i să se descurce cumva
viața-i un prilej totdeauna neprielnic de a fi
un fel de zadar de lux
o bucurie ce sfârșește în reproș
un reproș care nu se mai vindecă, un pod subțire și șubred spre
marea lumină
un singur lucru să ai în vedere totdeauna:
credința
orice și oricine ai fi fără ea ești ...pfiu... nimic
........................................................
dacă nu te-a născut încă
(actuala asta a mea)
poate că-i mai bine să-ți vezi de fiindul tău acolo
în lumea proiecțiilor
nu vezi ce scârbă sublimă de viață e pe-aici? - ’tui
cum zicea tata
002.438
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu D.G. Barbu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 423
- Citire
- 3 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu D.G. Barbu. “copac genealogic șubred.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-d-g-barbu/jurnal/14017127/copac-genealogic-subredComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
