Poezie
Atropa Beladona
( mama mea cea buna )
1 min lectură·
Mediu
Mi-a zis Anghelina frate
Și v-o spui ca să se știe,
Dau și-n scris, nu pe departe
C-ar putea…mamă să-mi fie (?!)
Eu, consider că am minte,
D-aia mi-este și necaz,
Cum să am așa părinte
Când o știm ca p-un cal breaz ;
Se acunde chiar și luna
Când pe sait vine, de teamă,
E mai rea ca mătrăguna,
Cum să am așa o mamă (?!)
Chiar de-i grevă sau e post,
Când apare e prăpăd
Că mereu mă ia la rost,
Așa mamă, să nu văd ;
Sincer, nimeni nu-i perfect,
Ea poate fi cât de rea,
Orice pot ca să accept,
Mamă să îmi fie, ba !
……………………..
Fără ca să bag de seamă
Pe un sait, c-am și noroc,
I-am găsit poza în ramă
De-am fost gata să iau foc….
Mamăăă…da’ nu-i rea deloc !
Valeriu Cercel
062.911
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Valeriu Cercel
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 141
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Valeriu Cercel. “Atropa Beladona.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/valeriu-cercel/poezie/163739/atropa-beladonaComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Nu este \"Muma padurii\" !!!
Am vazut-o si e foc !
Cand atent i-am vazut nurii,
M-am speriat sa mor pe loc!
Am vazut-o si e foc !
Cand atent i-am vazut nurii,
M-am speriat sa mor pe loc!
0
N-ar fi o idee rea
Si mi-ar da branci inima (!)
Dar deja am o belea
Chiar aici...nevasta-mea!
Si mi-ar da branci inima (!)
Dar deja am o belea
Chiar aici...nevasta-mea!
0
Să-mi faci tu, frate, de ocară
O poz’ a mea de astă vară
În care m-am legat la cap
Făr’ să mă doară?!
Și nu ți-am spus, știi, doar nimic
Că stai la unii în buric
Sau chiar mai jos, nu pot cel loc
Să ți-l indic…
Ți-am fost prietenă, chiar veche
Și bună, n-am lăsat vreo streche
SÃ mi te muște, măi, Cercel,
Într-o ureche!
De-acum, în schimb, îți fac safteaua
Din pod voi coborî cureaua
Și, las\' că vezi de azi ce-ți frec
Eu, tinicheaua!
O poz’ a mea de astă vară
În care m-am legat la cap
Făr’ să mă doară?!
Și nu ți-am spus, știi, doar nimic
Că stai la unii în buric
Sau chiar mai jos, nu pot cel loc
Să ți-l indic…
Ți-am fost prietenă, chiar veche
Și bună, n-am lăsat vreo streche
SÃ mi te muște, măi, Cercel,
Într-o ureche!
De-acum, în schimb, îți fac safteaua
Din pod voi coborî cureaua
Și, las\' că vezi de azi ce-ți frec
Eu, tinicheaua!
0
Sa nu crezi ca-mi gasii beleaua !
De ma ameninti, treci la fapte,
Astept sa-mi freci tu tinicheaua,
Poate mai bine-o sa arate,
Iar cand te urci in pod pe scara,
Ca sa pui mana pe curea,
Chiar sa ma chemi, ca vin pe seara,
Sa nu cazi, am sa tin de ea;
Un lucru vreau eu de la tine
Si chiar te rog foarte frumos :
De ma croiesti, imi e rusine
Sa imi dau pantalonii jos!
De ma ameninti, treci la fapte,
Astept sa-mi freci tu tinicheaua,
Poate mai bine-o sa arate,
Iar cand te urci in pod pe scara,
Ca sa pui mana pe curea,
Chiar sa ma chemi, ca vin pe seara,
Sa nu cazi, am sa tin de ea;
Un lucru vreau eu de la tine
Si chiar te rog foarte frumos :
De ma croiesti, imi e rusine
Sa imi dau pantalonii jos!
0

Că atent îi văzuși nurii?
Nu cumva te pricopsești
Cu o Mumă-a-Pădurii?