Anotimpuri

În primăvara sufletului meu Ai intrat fără să-mi ceri părerea, Mi se părea că o să vii mereu, Că o să-ți simt tot timpul mângâierea. Și a sosit și vara cea fierbinte Și ne-am iubit fără să ne gândim Că-n viața care merge înainte Va veni clipa să ne despărțim. Și toamna a-nceput când nu gândeam Și roadele au trebuit culese Și-n clipa-n care eu îti mai zâmbeam, A început de mine să nu-ți pese. Acum e iarna în inima ce-mi bate Și nu-mi dau seama dacă mai trăiesc, Am strâns în mine gerurile toate Și nu mai știu dacă te mai iubesc. Revino acum în primăvara mea, Să simt iar gustul verii renăscut Și-n toamna vieții mele și a ta Să nu gândim la iarnă, la trecut.