Dimineață albă ca un adevăr

O priveliște de basm a cuprins împrejurimile. Deasă, ninsoarea continuă să deseneze cu râvnă decorul în care aștepți să apară zâne, pitici și din care zurgălăii saniei lui Moș Crăciun să izvorască cristalin. Nici o urmă. Nici un sunet. Doar ușorul zumzet al fulgilor de nea care se așează molcom în peisaj mângâie auzul. Feeria continuă cu ridicarea cortinei de întuneric lăsând splendoarea să atingă depărtarea. Fantomatici trecătorii desenează trasee pe zăpada așternută uniform . O voință nevăzută corectează imediat potecile nesigure pentru ca un alt desenator de ocazie să-și încerce norocul în ale desenului. O frumusețe misterioasă încarcă copacii din care avalanșe de pudră măresc troienele. Vrăbiuțe și turturele își întrerup zborul grupându-se spre a-și redefinii reperele. Gureșe și agitate se bucură de stolurile fulgilor cu care încep joaca dispărând . Doamne, frumoasă este uneori viața! Atît de aproape bariera cu irealul de poveste.