ungureanu dorina

Deschid laptopul și citesc offtopic-ul lui Radu Ștefănescu legat de câte clone nasc pe site-urile literare am râs până am activat fără să vreau conductele lacrimale e timpul să precizez

ea mă cheamă în birou mestecă vestea printre buzele date cu rujul ca piatra vânătă am înțeles mi se închide o ușă și nu sper la inovația unei scări să deschid o fereastră totuși nu cred ce aud

Cu o pietricică mintea îmi intră în cercuri de apă marină în câteva minute strigăte intermitente câteva zbateri și limbaj de criminal- un trandafir roșu între buzele unei femei.

Un gurmand dospit până în obraji revarsă diavolul segregaționist pe gură în timp ce o femeie încotoșmănită bea apă și sapă cu gândurile asfaltul pe care locuiește gesticulează un refuz

Ceasul de pe perete, sub forma unui chip de lună, indică ora unu. Mitoș aprinde veioza. Privește spre Carmen- soția lui e o masă de carne stăpână peste două treimi din pat, cu mâinile împreunate

Ai inima plămânii și mâinile tăiate de cineva care știe că sunt esențiale în transmiterea mesajelor scrise de fapt scopul ar fi capul tău să coboare scările cel mai mult dorești

Firmamentul dimineții concepe un balaur roșu cu mai multe capete. Nuanța de cloroză a frunzelor din copaci are caracter dominant asupra orașului gri- petrol. Deși praful atinge o anumită

E amiază Dumnezeu a prelucrat soarele sub formă de acarian din aur să acapareze oamenii pe plajă La balconul unei vile un tip cu vârsta depășită

De dimineață cu notele muzicale din plămâni încercuiești orașul se formează buchete de oameni în jur câțiva porumbei planează spre umerii tăi neîncrezători cineva se apropie cu

Te multiplici și povestești despre tendința de a fi îngherată de gât încerc devierea de la subiect să mă imortalizezi alipită de oameni din plastic în magazine și statui pe faleză am

El hrănește într-un anume fel cu fluturi ochii tăi nu știu să pătrundă în interior inima are aspect de frunză turgescentă și în faza finală capul moare.

Vine ziua când treci drept rază într-un cerc deasupra capetelor semnul de întrebare și exclamația sunt gestante gurile rămân suspendate în litera o globii oculari radiază malițiozitate sau

Printre nori ca niște capsule de bumbac la maturitate Frida Kahlo doarme pătura de nuanța nisipului- lămâi cu viță înrădăcinată învelește trupul străpuns de metal pe patul de lemn la

Amestec inefabil în aer. Soarele reușeste să dovedească impertinență, iar umbra constituie un mijloc insuficient de apărare. Pe o stradă animată singurătatea poate fi teroristă. Lângă o

Această lume caută fericirea în lux și somitate fiecare pas înainte poate să însemne o ultimă respirație un suflet necrozat intelect în declin traversează drumul și-ți este hrană oxigen

Ignor interfonul să deschid laptopul notele lui Wagner reflectă solitudine psihoză după Nietzsche și mi se lipesc de trup dansez cu o cămașă în casă absentează atingerea ta ca măsură

Fojgăie cu picioarele în cizme într-o baltă în parc se naște un temperament de cabalină împlântă mâinile în cortexul cu mușchi de carpen pe o crizantemă acaju săruturile ei cresc

șobolanii ar asedia până la roca mamă mirosul de suine cu euro în servietă descrește concurența iepele își saltă coada pentru o existență luxuriantă unii cu păianjeni în buzunare scot fluturi pe

Femeia în negru are instinctul patologic de-a te vizita nu se lasă stăpânită de înfătișarea cromatică te strânge de un braț când ieși din casă ți se prind de suflet sisteme moarte sau vii dincolo

Ȋn visul acela printre pălăriile soarelui inimile noastre ca jumătățile de achenă atingeau cerul în consumul frumos și acerb alunecam alunecam ușor spre rădăcina unui univers cu

Mai ții minte am fost lumi paralele ne-a intersectat răsăritul cu două puncte roșii erau a doua pereche de ochi din piepturile noastre se năștea pieptul lumii neexplorate azi fără să

Ȋnflorește în ochi și cerul ei înseamnă kilometri de așteptare zidurile sechestrează dragostea începe să mănânce din femeia care fură flori pentru oamenii de pe stradă tata nu-i

Un triunghi de păienjeniș pe un triunghi de zid în cameră ai musafiri- alter-ego-uri care avertizează ca un indicator de pH.

Îngerul răgușește până la Do major,apoi îmi gâdilă urechea: -De ceva timp mergi de-a bușilea. -Vrei să spui că trebuie să extirp pașii clasici pentru o ținută contemporană, dar fără să mă