Poezie

Povești despre ispită

La urmă ști

1 min lectură·11 octombrie 2007

Mediu

Povești

Nu pot să spun c-ai fost ispită,

Sau că ești.

Nu pot să spun că n-ai fi fost cinstită,

Că spui povești.

Și totuși,

Totuși,

Atâta frumusețe risipești

Că inima mi-o spargi în sute de ferești;

Curgând albastre ploi cerești

În mine crești.

Și toate-n mine ești.

Mereu ești.

Și viața mi-o ghicești

Și lumea mi-o trăiești,

Și mă dobori și mă zidești,

Suflarea mi-o primești,

Apoi mă zbori, mă împlinești,

În aur mă topești,

Mă lămurești,

Mă zbat de dor, mă chinuiești.

Amar mă chinuiești;

Mă prăpădești.

Nu pot să spun c-ai fost iubită,

Sau că ești,

Nu pot să spun că te-am lăsat nefericită,

Sau că ți-am spus povești.

002.632

Tudor Ioan Bogdan. “Povești despre ispită.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tudor-ioan-bogdan/poezie/1747950/povesti-despre-ispita

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.