Mediu
Zi de zi, mica oglindă
Când mă vede dimineața,
Musai vrea să mă surprindă
Și își schimbă zilnic fața,
Cu o moacă asasină
Mă privește-n zori de luni,
Din beznă, deși-i lumină,
Cu ardoare cere pumni,
Marți e ziua minunată,
De pe holuri și din băi
Oglinda-i tumefiată
După luni cu vânătăi,
Miercuri parcă mai senină
Cu un chip mai periat,
Vindecarea stă să vină,
Ochiul stâng s-a dezumflat,
În sfârșit parcă...frumos,
Joia toată e în soare,
S-a tras și buza de jos
Și nici capul nu mai doare,
Vineri la cinci mă trezesc
Cu un tonus oțelit,
Două ore o privesc,
Cred că m-am îndrăgostit,
Dansul de splendoare multă,
Sâmbăta în dar aduce,
Oglinjoara mă sărută,
Doamne, doamne tare-i dulce,
Ziua de relaș ceresc
O-ntâmpin, abia mă țin,
Azi odihnă, nu privesc,
În oglindă-i Rasputin,
Cu-a lui moacă ce trădează
Pe chefliul din popor
Și din baie mă sfidează,
Să vezi mâine iar omor.
T.D.
001858
0