Convorbiri la priveghi

1 min lectură·1 octombrie 2011

Mediu

Am urcat și coborât la trepte

Încă de la ziua cea dintâi,

Ba am mai căzut și-n căpătâi,

Tot nu pot să spun de fură drepte.

Demonul și îngerul, ce-o fi

Au crescut în mine deopotrivă,

Bairam cu țuică și colivă

Până ce la scară s-or răsti.

Timpul s-a târât într-o părere,

Mai înaripat sau muribund,

Mai o brâncă, mai un șut în fund,

Bolnăvit-a dosul de durere.

Iar acum, pe masă, precum șnurul,

Ultimul cuvânt mai am de spus

Tare nu îmi place cum m-ați pus,

Nu pot da onorul meu, cu curul.

T.D.

001.589

tudor dan. “Convorbiri la priveghi .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tudor-dan/poezie/13990247/convorbiri-la-priveghi

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.