Mediu
Chipul îmi îmbracă straie
Cunoscute doar de suflet,
Giulgiu rece ori văpaie,
Împietrire, viul umblet,
Negură, încrâncenare,
Rază după ploaia-ntreagă,
Verva dulce sau visare.
Îns-o haină mi-e mai dragă,
Țesută în fir de aur,
Fără de cusur și strâmbet,
Fericirea unui faur
Care-a plămădit un zâmbet
Pur, scăldându-se-n candoare -
Mă ridică din nisip
Și-n sufletu-mi naște-un soare
Când îmbracă al tău chip.
T.D.
001816
0