Zâmbet

1 min lectură·15 iunie 2011

Mediu

Chipul îmi îmbracă straie

Cunoscute doar de suflet,

Giulgiu rece ori văpaie,

Împietrire, viul umblet,

Negură, încrâncenare,

Rază după ploaia-ntreagă,

Verva dulce sau visare.

Îns-o haină mi-e mai dragă,

Țesută în fir de aur,

Fără de cusur și strâmbet,

Fericirea unui faur

Care-a plămădit un zâmbet

Pur, scăldându-se-n candoare -

Mă ridică din nisip

Și-n sufletu-mi naște-un soare

Când îmbracă al tău chip.

T.D.

001.828

tudor dan. “Zâmbet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tudor-dan/poezie/13982823/zambet

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.