O conversație sclipitoare

Traiane, așa nu merge. Ultimele poezii postate de tine au prea puține vizionări și nimeni nu îndrăznește să comenteze. E drept, poeziile tale sînt greu de comentat. Bagă și tu un organ , o vomă, puțin sînge, măcar un coi, și să vezi ce surprize vei avea. Iar recomandări n-o să mai pupi curînd, alte tendinte estetice se prefigurează, citește textele recomandate și te vei convinge.

Liviu, eu am semnalat mai de mult ceea ce spui, în comentariul intitulat “O politică editorială perdantă și compromițătoare,” dar editorii s-au făcut că plouă. Schimbarea direcției estetice de care vorbești, a început prin “desființarea” ta de către Felix Nicolau, de la amvonul site-ului și se situează la antipodul crezului estetic exprimat în manifestul boierist. În realitate, pe site sunt promovate secrețiile și dejecțiile de factură “douămiistă”; au nevoie de cât mai mulți proști pe care îi promovează pentru că vor să păstorească un site “de mase”. În aceste condiții, criteriul “valoric”este de natură cantitativă, nu calitativă…

lurat , prelucrate sunt versurile tale - uneori tari , tablete seci chiar pentru unii -
ce ma uimeste , ca sa nu stun altfel , sunt comentariile pe care le citesc de citeva zile la si de tine....m-a intristat, n-am inteles, oricum nu inteleg multe si nu cred ca numai distanta si zecile de ani distanta fata de romania si de tinara generatie sunt de vina...
cind converseaza poetii si ramin conversatii sclipitoare este una , iar cind aproape fiecare scriitor de limba romana se detaseaza atit ca nu se mai poate articula fara urmari despre ceilalti, e uimitor ca sa nu spun altfel...si poate ca acum inteleg de ce draga Traian nu am mai publicat in romania, oricum stilul meu este invechit, eu raminind o realista diluata si oare cine are nevoie pe hirtie de asa ceva
noroc mare ptr mine ca ma pot ascunde in virtual, nu-i asa

Hanne, iartă-mă, nu înțeleg ce vrei să spui, oricum, mulțumesc pentru lectură. Chestia aia cu “stilul învechit” o iau ca pe o figură (de stil).