Poezie
Umbra
1 min lectură·
Mediu
O umbră semeață
Printre copaci ea zboară,
Umbră neagră și măreață
În zadar caută să moară.
Nu vroia îngropat de ai lui să fie
Ș-așteptă moartea ce va să vie
Prin pădure ea pe veci zboară
Sufletul să nu mai doară.
Cade într-o grota intunecoasa
Lumina să nu-l găsească
Să-l plângă,să-l jelească
Nimeni să-l iubească.
Până ce moartea va să vie
Se gândi la a sa familie
Pentru care s-a sacrificat
Insa chinul nu s-a terminat.
Ce te-aduce în acest loc pustiit?
Unde lacrimi și foc ai primit?
Unde-ți e speranța ce-ai găsit?
În abisul disperării iar te-ai rătăcit?
Gându-i zboară rece,rece
La vremea ce odată a fost
Timpul trece,trece
Și lasă viața fără rost.
Când speranță iarăși a găsit
De pământ s-a lipit
Și acolo în sfârșit răsună
O umbră ce vrea s-apună.
001.175
0