Poezie
Rămășag pe neputință
1 min lectură·
Mediu
Rămășag pe neputință
Suntem mândrii în credință,
Ne urăm ființă cu ființa;
Și am pus, din neștiință,
Rămășag pe neputință.
Avem visuri și-n dorință,
Aspirații… conștiință;
Facem din sens reședință,
Din tăcere... ingerință.
Ne-am pierdut pe drumuri mute,
Amintirile trecute;
Și-am ajuns, se pare, brute,
Are gândurilor slute.
Ne-am clădit ziduri, nu case,
Suntem gheața din crevase;
Ani de-ar trece, n-am putea
Să fim lacrimă de stea.
Iar pe ceas de ne uitam,
Clipele le numărăm;
Suntem veacul din sărut,
Și blestemul de-nceput.
Suntem tot ce azi uram,
Deși vrem ca să fim buni;
Ne-e greu să hotărâm:
Să fim domni… să fim nebuni?
0016
0