Poezie
Nimeni nu știa
1 min lectură·
Mediu
Nimeni nu știa mai bine decât tine
punctele cardinale în care au eșuat liniștea dinaintea sărutului
insomniile decadența aripilor
gândul ca o cochilie de alabastru
strecurată în căptușeala paltonului
nevoia de plumb topit în gene dezlegarea la vise
și de atâtea ori cuvintele
sfărâmate între palme cum strivești o frunză uscată de nuc
spaima ca o rochie de seară prea mică
abandonată într-o tăcere prelungă
anotimpul în care cobori
ca o lacrimă pe obrazul ridat
numai tu purtându-ți cântecele la brâul cu fluier
pentru poveștile
dintr-un tărâm unde oamenii
îngroapă oglinzile ca pe niște securi ale războiului
035.900
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
tincuta horonceanu bernevic. “Nimeni nu știa.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tincuta-horonceanu-bernevic/poezie/13943063/nimeni-nu-stiaComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Astfel, senzațiile se plasticizează (frumos exprimate de \"plumbul din gene\"), are loc un soi de corporalizare a \"cuvintelor\", a \"spaimei\", a \"cântecelor de la brâu\", \"anotimpul\" este conștientizat ca topos (și nu doar, simplu, cronos), tot acest efort conducând înspre un final care se eliberează de toate chingile material(nic)e. Finalul îmi dă impresia unui pelican (a se vedea semnificațiile acestei păsări impresionante), care deși greoi, a se citi plin de conotații și încărcătură imagistică, după un efort impresionant care descrie esența făpturii sale, reușește să se desprindă de pe suprafața apei, avântându-se deasupra lucrurilor, transformându-se însuși într-un perfect zbor îngrijit.
Nu știu de ce am văzut toate acestea în acea \"îngropare a oglinzilor\", dar senzația am perceput-o ca pe o maiestuoasă \"decolare\".