Poezie
Ploaia părea o joacă
1 min lectură·
Mediu
Lângă drum un pui de cireș
crescut odată cu mine
ne îmbrățișam primăvara
mugurii spaimei mi se lipeau de trup
ca o destăinuire
prin perdele de dantelă croșetată
ploaia părea o joacă
din burta-i cenușie scuipa pepeni
atât de liniștiți încât
puteai locui în miezul dulce
priveam icoana întoarsă cu fața la perete
să alunge furtuna
și credeam că l-am pus pe Dumnezeu la colț
să se cumințească
nu mi-am ghicit niciodată în palmă
ierburi aromate îmi pregăteau tălpile de fugă
(dac-aș fi știut că pașii mei vor crește ca ai unui uriaș)
de la un timp parcă toate miros
a lemn de cireș
și palmele bunicului
plămădind butoaie pline cu miere
și ochii bunicii
petrecându-și prin pădurea de staniol
jumătățile de inimă
și mâna ta mică ce-mi arăta luna
ca un obraz de copil
și somnul meu colțuros ca o piatră
în care Dumnezeu mă ia de mână
de parcă m-ar cunoaște
de parcă m-ar aștepta
023.820
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 157
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 30
- Actualizat
Cum sa citezi
tincuta horonceanu bernevic. “Ploaia părea o joacă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/tincuta-horonceanu-bernevic/poezie/13940235/ploaia-parea-o-joacaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
TBTrecerea timpului te acordează cu tine însăți, mulțumesc pentru cuvintele sensibile!
tincuța
tincuța
0
”ploaia părea o joacă
din burta-i cenușie scuipa pepeni
atât de liniștiți încât
puteai locui în miezul dulce
și palmele bunicului
plămădind butoaie pline cu miere
și ochii bunicii
petrecându-și prin pădurea de staniol
jumătățile de inimă”
Îmi place împletirea dintre viziunea de copil a lucrurilor ce-l înconjoară și privirea plină de melancolie a adultului de azi: ”de la un timp parcă toate miros/a lemn de cireș”; ”în care Dumnezeu mă ia de mână/de parcă m-ar cunoaște/
de parcă m-ar aștepta”. O împletire armonioasă și o duioșie ca o ploaie caldă de vară.
Am citit cu drag,
Mihaela