Boul adormi in staul,
in amurgul rosu-
Fireasca renastere de puteri
in armonie vegetativa.
Si s-a produs un nonsens,
s-a realizat o imposibilitate:
Boul avu un vis coerent!
Cand se
De-ar fi muntele doar munte-
Munte, munte până-n piatra,
N-ar mai fi loc de cuvinte
Niciodată.
De-ar fi soarele doar soare-
Soare, soare până-n rază,
Mintea omului ce moare
Ar fi
Intre cer si pământ
e o lume in mișcare-
care moare.
Pământul aspiră spre cer
in structuri verticale-
ce pier.
Suflarea de viață
se-adună finit-
și înalță.
E un sorb necuprins
ce
Dacă bați,
îți deschid-
Să te-nchid!
Dacă ceri,
am să-ți dau-
Ca să-ți iau!
Dacă-ntrebi,
îți răspund-
Și m-ascund!
Iar de crezi,
sunt un zeu-
Ești al meu!
La un capat de nesfarsit,
In centrul universului meu,
Farul simturilor este ancorat in fundatia gandirii.
De i s-ar stinge raza,
Conturul acumularilor mele ar incremeni
Zece mii de cuvinte
Nu pretuiesc atat cat o noapte de dragoste.
Dar o noapte de dragoste
Nu este nimic fara emotia iubirii,
Asa cum iubirea fara prietenie
Este ca scanteia ce
Am iesit din bezna
Sa-mi incalzesc retina la focul iadului.
Acolo de unde vin
Stelele sunt departe
Si ochii omului, ingenuncheat in abisul rece,
Cauta catre ele.
La voi e
Stă drept. Și singur.
Adanc infipt in nemiscare.
Cu radacinile extrage seva pamantului
Iar cu ramurile mangaie cerul.
Pe langa el trec, haituite de dorinte,
toate jivinele ce
