Poezie
De la tribună
1 min lectură·
Mediu
vi-e liniștită viața: mașini și aparate.
vă odihniți puterea, vă consumați în rate;
lucesc, de simetrie, balcoane citadine,
la masă: șervețele și băuturi divine
și faceți orice lucru cu mâinile curate
(doar noaptea se transportă containerele pline)
copiii știu că jocul e interzis pe stradă,
e interzis s-alerge, e interzis să vadă;
ei știu să vă salute cu glasul lor de sfinți
și vă mirați, în taină, cât pot fi de cuminți
dacă le-ntindeți dulce, la timp, câte o nadă;
dar că le-nchideți visul, voi nu știți, bieți părinți!
acum, îndrăgostiții nu pot fugi cu norii
spre tainice ținuturi; nu pot iubi cocorii
căci imoral e zborul, iubirea, sărăcia;
e imoral ca melcul să-și lase cochilia -
și doar când curge marea pe corzile viorii
se umilesc în sine și-ncearcă nebunia.
vi-e liniștită viața: mașini și aparate.
dar nu știți fericirea mâinilor crăpate,
a jocului în zdrențe și genunchi loviți,
cocorului albastru iubit de-ndrăgostiți,
sălbateca splendoare a pietrelor surpate,
chemarea așteptată a celor neveniți.
023.750
0
Calitatea certă este truda prin care s-a realizat versificația.
După opnia mea, textele de factură socială nu se mai scriu de la \"tribună\", declamația este demodata.