Poezie
Firea omului
1 min lectură·
Mediu
Firea omului
E schimbătoare
După cum bate vântul
Își schimbă cuvântul.
Azi poți fii blând,
Să îi alini necazul
Să te porți frumos,
Să fii drăgăstos.
De te-ai enervat
Și te-ai supărat,
Nimic nu îți intră în voie
Că ești mâniat.
De ești iubăreț
Și zbori din floare în floare,
Vestea ți s-a dus,
Până ai apus.
Firea frumoasă
E cea bucuroasă,
Nu ești stresat,
Că încet, încet totul ai rezolvat.
Cel cu firea pesimistă,
Vede totul în negru,
Mereu i se pare
Că ceva apare.
Omul trist,
Greu se descurcă,
Plânge ușor,
Că vrea ajutor.
Firea leneșă,
E delăsătoare,
Crede că de la sine
Se rezolvă bine.
La cel cârcotaș,
Are mereu ceva de zis,
La problemele ivite
Le găsește chichițe.
Cam așa e omul
Nu ai ce face
Cum s-a născut
Așa a crescut.
0024
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodora Bucur
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodora Bucur. “Firea omului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodora-bucur/poezie/14202363/firea-omuluiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.