Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Nicu și cioara

1 min lectură·
Mediu
Nicu intră pe portiță
Vesel tare-n grădiniță
Strugurii s-au copt deja
Și poftește a mânca.
Se înfruptă bine din ei
Îndeasă în sân niței
Când dă să iasă afară
Pe portiță stă o cioară.
Cârâie la el supărată
Că l-a prins în via coaptă
Și ea vrea să ciugulească
Pofta să și-o potolească.
Nicu ia un bulgăre de jos
Și-o ochește furios
-Îl bag pe Grivei-n grădină
E harnic ca o albină!
De te vede în vie
N-o să-ți fie bine ție
Atâta te va lătra
Până iute vei zbura.
Cioara socoteli își face
Ticluite un plan și tace
Va veni cu-a ei surate
Și vor năvăli toate.
Lui Grivei îi vor da un os
El îl va roade tacticos
De cori nu-i va mai păsa
Și ele bine vor mânca.
Astfel cioara îl va păcăli
Cu un os îl va momi
Grivei fiind mâncăcios
Va lăsa garda în jos.
004
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
150
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Teodora Bucur. “Nicu și cioara.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodora-bucur/poezie/14204693/nicu-si-cioara

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.