Om simplu
Convins ca apartine
Captiv in iluzia eternitatii temporare
Numarind pasarile
Bataile inimii
Galileo Galilei
Anatema gravitatii eterne
Aruncat ca o pana
Ori ca o stea sau o piatra
In neant
Întotdeauna mi-am știut
Atît de bine rolul iubito !
În tinerețe cu speranța dublurii
Astăzi
Cu siguranța blazării
Aș putea oricînd să fiu Hamlet
Sau Falstaf
Aș putea să fiu Don
Motto: “Spuneți-mi dar: Cine-s acești hoinari?
Trecători sunt aceștia mai mult decit noi”
Rainer Maria Rilke – A cincea dintre “Duino Elegies” care a fost inspirată din tabloul lui Picasso
Am să rămân
Am să rămân aici cu toate îndoielile mele
Cu zilele în care am visat să însemn răsăritul
Cu aura cenușie a mediocrității
Cu o identitate dedublată până la adevăr
Cu cărțile
Rădăcinile mele de apa, de sare
Rădăcini de corabii crescute intr-un fund
de mare
Nuferi pe cer
Boreale cristale
Rădăcini de trădare, de trudă
De sânge curat spălat de pe morți
O icoană
O generație trecuse
Eu fumam o țigară
La o bere
Centrul universului era în orașul acela
Cu un lung bulevard unde castanii te îmbrățișau
Până la cer
Apoi mă lăsasem de fumat și o altă
