Poezii

Motto: "Omeneștile vieți sânt râuri curgând pe veci într-o mare a morții" Jorge Manrique Ne împușcă pe la spate

Întotdeauna mi-am știut Atît de bine rolul iubito ! În tinerețe cu speranța dublurii Astăzi Cu siguranța blazării Aș putea oricînd să fiu Hamlet Sau Falstaf Aș putea să fiu Don

Rădăcinile mele de apa, de sare Rădăcini de corabii crescute intr-un fund de mare Nuferi pe cer Boreale cristale Rădăcini de trădare, de trudă De sânge curat spălat de pe morți O icoană

O generație trecuse Eu fumam o țigară La o bere Centrul universului era în orașul acela Cu un lung bulevard unde castanii te îmbrățișau Până la cer Apoi mă lăsasem de fumat și o altă

Motto: “Spuneți-mi dar: Cine-s acești hoinari? Trecători sunt aceștia mai mult decit noi” Rainer Maria Rilke – A cincea dintre “Duino Elegies” care a fost inspirată din tabloul lui Picasso

Am să rămân Am să rămân aici cu toate îndoielile mele Cu zilele în care am visat să însemn răsăritul Cu aura cenușie a mediocrității Cu o identitate dedublată până la adevăr Cu cărțile