Pe neonul translucid, imposibil
sa citesc Tinerete fara batranete...
imi vine sa urlu singur intr-o mie de chipuri
telecomanda, telecomanda gondola a lumii albastra!
felinarele bat un ritm afon
Si soarele-ti sta in ultima statie de tramvai,
cu gandul la biletul tau ma cufund in amar
ce pot sa iti spun sa nu ma uiti niciodata
ce pot sa iti dau de p-asta lume ma vrei?
in rasaritul marii
In seara asta ma intreb:
Ce e binele? O piatra imi raspunde in cap
concis si la obiect
pe marginea lacului Baikal.
Sunt doar niste versuri, scrise pe net,
cu-un ochi in tavan, cu piciorul
Astăzi am încercat să-ți reproduc pașii
și m-am împiedicat într-o crâșmă
am încercat să râd, însă nu-mi potriveam nicicum
fața într-un zâmbet simetric
pe masa pătrată triunghiuri goale,
prin
Ultimele zile se agață de piele, ca malul gol
și mă trag spre spectrul senectuții, cu zbatere de aripi
asud, tramvaiele mă trag pe liniile- moarte
Oasele lor si tâmplele mele zâmbesc amar
la
De ce aș fi intins mâna dupa tine,
Să înmoi cărbunii adânc în ochii orbi,
și dacă aș strânge toate noptile în pleoape,
m-ai crede ?
și dacă nu ai cerceta in urmă fumul …de țigară
în fundul
Sub pătura moale îngheață cadavrul,
Cu gândul înfipt adânc în molar,
își înfige oasele într-un cap de pod,
Cretacic, jurasic, e untul pe pâine,
și undița –nmoaie, ca pensula grea,
Se-apleacă, se
În dimineața asta păsările bruschează cerul,
liniar și dement timpul le petrece
pe sub umbrele altor case
cuvintele vechi se încurca în vise,de pe-o creangă pe alta se apleacă prezențe de
Colecționarii de arme
caștigă marile bătălii,
sudoarea lor
descarcă neuronii
cu viteze ametitoare;
Pe buza prapastiei se nasc mii de eroi...
Crimă,iubire, de ce parte suntem?
c-asa-i la
Să ne amintim în seara aceasta de vinul rămas la sfarșitul unei beții,de paharele pe jumătate pline de amprentele noastre, de senzația de liniște a răsăritului mahmur, când realizam că nu ne
rid dupa rid, invat sa ma plimb
pe alei, in patru labe
cu ganduri tacute , in buzunare
imi sadesc nopti
ce au sa creasca in zile.
bete de abanos imi tremura printre degete
cerceteaza, cu
ceata mioapa imi struneste gandurile
le mana spre varful degetelor,
sub picioare pietrele caldaramului
imi intreaba pasii incotro
mi se pare ca un strigat,
mi se pare ca m-am oprit,
mi se
“Nights in white satin , never reaching the end VIATA, IUBIRILE SI MOARTEA UNEI OPERE DE ARTA NETERMINATE
Letters are written with no meaning to send” sau
Saracele cuvinte, ma agat de ele cu
locuiesc intr-o tara in curs de dezvoltare,
dorm intr-un bazar,intins peste zeci de tarabe,
ti-am promis ca imi adun gandurile,lanturile si...
ma mut intr-o clipa mai buna, mai clara!
am sa devin