Luminile razelor lunii curate,
Albastre si pline si pline de zel,
Lucesc stralucind in feerica noapte,
Si-albasru si negru lumin-au in el.
E liniste-n noaptea de vara de-afara,
Când stele si
Prima iubire
Cand sarutarea bland-a brizei
Lin de pe buze-ti se coboara,
Tu o trimiti acum iubirei
Ce ai avut-o-ntaia oara.
Cand valul inspumat se sparge
La tarm,acum a cata oara,
Tu o te
Visare
Privesc acum marea mea lina,
Ce ma-nconjoara in surdina,
Cu-acorduri lungi de violina,
Parandu-mi marea mea straina.
Privesc acuma cum din mare,
Iarta-ma Doamne,iarta-ma,
Pe mine cel mult pacatos,
Iarta-ma Doamne,iarta-ma,
Pe mine iubitor de frumos.
Iarta-ma Doamne,ca eu iubesc,
Cu preaplinul dragostei mele,
Tot ce-i mai bun si frumos
Bunicul meu
E-atat de alb
Si-atat de bun,
Bunicul meu
E cel mai bun
Din lumea asta
Si va spun,
Va rog sa ma credeti
Ca stiu ce spun,
Si-o sa vedeti.
E nins de ani
Dar e frumos,
Cu
Surasul unui pui de lacrima
Pe-un colt de ochi abia soptit,
Pe un suras de fericire,
Un pui de lacrim-a venit,
Ca sa ne dea multa iubire.
Si ochii suradeau din plin
Fiind spalati de
In vant acum eu ma prefac,
In vant acum eu ma prefac,
Cu pletele-ti ma joc pe plac,
Si-ti mangai ochii mari,vioi,
Si zburd pe umerii tai,goi,
Si-obrajii-ti mangai cuminte,
Simtind fiorul tau
VISARE
Privesc acum marea mea lina,
Ce ma-nconjoara in surdina,
Cu-acorduri lungi de violina,
Parandu-mi marea mea straina.
Privesc acuma cum din mare,
Se-nchiag-un chip ca o vapaie,
Cu
RUGA NOULUI NASCUT
Mamelor,ma ascultati,
Pe copii nu-i lepadati
Pe oriunde si oricum,
Eu,va dau sfatul cel bun.
Fata,mama-ai devenit,
Copilasul a venit,
Nu-l auzi cum tipa,zbiara,
Nu te
Primavara
Departe-n zari,la orizont s-arata,
Un palid soare,care pare sclipitor,
Ce abureste roua florilor vioaie,
In atmosfera pura a primaverilor.
Si sub dulceata blanda a razelor
VIATA
Se naste-odata un pui de om
Si frumos creste vlastarasul,
Invata si se face domn,
E mare de-acum copilasul.
Dar vine viata cu valtoarea
Dificultatilor multiple,
Si omul nostru greu
LUMINA
Intunericul e bezna,
Si bezna intuneric e,
Si unde intuneric e,
Nimic nu e.
Dar se zareste-o scanteioara
Si scanteioara asta creste
Si-ndata ea flacara este,
E flacara luminii
ARDEALUL
De treci codrii si Carpatii
De la Bucuresti la deal,
Ti se-nfatiseaza mandru
Minunatul nostru-Ardeal.
Sus pe crestet are roata
Cununa muntilor Carpati,
Munti bogati ce aur
Frumosii ochi
Ma pierd in ochii tai adanci,
Ca-ntr-un ocean de frumusete,
Ma-mbat cu ochii tai frumosi
Ca-n dulce vis de tinerete.
Ma minunez de ochii tai,
Lumina bland-odihnitoare,
