O frunză...
1. E toamnă, devreme, dar cade o frunză și-n lina-i cădere ea vântu'-l acuză: că nu a cruțat-o, că nu i-a fost milă și plânge, și urlă de soarta-i ostilă... 2. Și zace pe iarbă, uscată,
0
0
Ascultă-mi chemarea
Ascultă-mi chemarea cea fără de glas, când lacrimi șiroaie îmi curg pe obraz, Să fii tu eternul, prin șoapte cernut, să fii antidotul ce-n gând l-am cerut. Asculta mi tu șoapta când glasul 'mi-e
0
0
Toate cele 2 poezii sunt incarcate
