Poezie

Strigat

1 min lectură·5 iulie 2009

Mediu

Într-o zi măicuță a căzut o stea

Nimeni n-a văzut-o printre mii de stele

Nimeni n-a simțit că nu mai era

Decât jalea gândurilor mele

Cerul e la fel în fiecare noapte

Nimeni nu mai caută steaua mea pierdută

E-ncărcat cu sute,milioane poate,

Le privesc cu ochii grei si mută

Apoi strig sălbatic,fără pic de teamă

Și mă-ndrept spre fiecare colț de univers

-Unde ești măicuță?Unde ești TU mamă?

TU,lumina fiecărui vers?

Nu mai ești măicuță.A căzut o stea

Și s-a dus cu ea ultima lumină

A rămas doar jalea din inima mea

Care mă inundă,care e deplină.

012.438

sturzu rodica. “Strigat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sturzu-rodica/poezie/13895360/strigat

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Ce frumos și duios exprimi sentimentul iubirii unice de mamă. Versurile îți vin de acolo, de sus și tot acolo se duc;