Poezie

Ars oratorica

1 min lectură·5 iunie 2011

Mediu

Mă îndoiesc că pot vorbi pe lung,

Mai ales cînd spun fraze frumoase.

Și nici pe scurt nu spun bine acum,

Cînd versurile-mi sînt poetico-stufoase.

Nici replicile nu-mi dau forma lor,

Că-s singur și nici nu vorbesc cu mine,

Acuma scriu ca pentru urător,-

Urez și, Doamne, nu urăsc pe nimeni.

Curtez Metafora, prietenă să-mi fie,-

Ea-mi cere Epitetul-Făt-Frumos,

Să-i fie Lui prietenă, soție,-

Eu să rămîn tot urător de jos.

Și cum cuvintele se-ntoarnă de la mine,

Găsesc puteri să prind cîte pe unul,

Să-l spun, să-l scriu-așa cum se cuvine,

Cum au făcut-o bunul și străbunul.

001.048

Stefoglo Dumitru. “Ars oratorica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefoglo-dumitru/poezie/13981973/ars-oratorica

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.