Poezie
Coasta ta dându-mi nume
1 min lectură·
Mediu
De gândul că nu-mi ești, înspăimântată,
Porțile lumii toate aș deschide
Mă vor arde-atunci neliniști acide
Să te aflu umblând fulgerată.
Asupra lumii-ntregi, înaripată,
Cu portretul tău schițat în cuvinte
Patru zări în privire-aș cuprinde,
Strigându-te întruna disperată.
Nebun îmi va fierbe sânge femeiesc
Umblând să te găsesc zănatică…
Să nu-ndrăznească nimeni să prezică
Cu câtă dorință pot să te iubesc!
Tu ești al meu dinainte de lume
Menit a mă transpune în femeie –
Numai coasta ta în formă de cheie
Să mă descuie poate, dându-mi nume.
012.523
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 88
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefania Pușcalãu. “Coasta ta dându-mi nume.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefania-puscalau/poezie/233824/coasta-ta-dandu-mi-numeComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
PSPSPantea Amalia Simona✓Frumoase si profunde versuri , uneori pline de dorinta si tu printre ele cautandu-ti destinul , cu tot dragul ,
0