Poezie
primește-mi plânsul
(Dumnezeu vomită)
1 min lectură·
Mediu
iarna stă-ntr-un ultim ceas nebătut
simt frigul tăind
la fel cum simt oamenii
și din privirile lor
învăț câte-o moarte în fiecare zi
o vreme le-am scris despre cât îi iubesc
și mereu am visat să-mi răspundă
altfel nu aș fi învățat
indiferența
plus atâtea căderi și un drum
pe care nu se merge
se plânge
deopotrivă înger și demon
destinul mă vinde
m-alcătuiește un zid de tristețe
și nu pentru voi mi-e teamă
că-s rea și nu iert
simt frica asta toată
că Dumnezeu vomită
001.836
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 86
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefania Pușcalãu. “primește-mi plânsul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefania-puscalau/poezie/13967031/primeste-mi-plansulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.