Mâinile noastre se strâng
într-o încleștare ce face pielea să scrâșnească
cu toate vasele capilare explodând sub ochi.
Becurile din colț luminează copacii sub care se ascund
și fiecare frunză e o
Cel mai devreme de pe câmpul de război
ne-au depășit visele celor morți în prima linie
grămadă, aruncate într-o remorcă fără cabină și lumini.
În urma noastră, fum, carne, haine și cântece
Şarpele din spatele poeziei,
femeia care mă iubeşte,
toate lucrurile care se pot asemănă cu o lămâie cojită.
zborul nostru către locuri greu de atins,
tuberculoza unchiului meu.
Dumnezeu ştie
Visam razant în milioane de culori,
cu viteze răpitoare care ne făceau ochii să lăcrimeze
iar râurile întinse pe piele se întăreau
ca niște stalagmite pe umeri.
Sunt atât de minunate gâturile
Câteva liniști pe care să le găsesc sub valuri
și a căror îmbrățișare să o cred
până la zdrobirea urechilor,
câteva liniști e tot ce caut sub mare,
să le îngrămădesc pe toate în sufletul
În fiecare an am mers la mormântul tău.
Tăiam țara cum m-a tăiat moartea ta,
cum tai mămăliga, în bucăți fierbinți.
Mormântul tău e-n pieptul cimitirului și printre generali, șoferi, bețivi
Prin geamul ultimei uși din metrou
sunt prăbușit pe banchetă
un inorog cu cornul înfipt într-un brad și leșul spânzurat spre pământ.
o rană deschisă a unei păduri pe care n-o vezi de
