Poezie
testamentul
1 min lectură·
Mediu
Când m-am născut mi-am scris și testamentul
De câte patimi voi iubi în viață,
În clipa asta șoapta mă învață
Cum să îți mângâi dulce tegumentul.
Întins spre tine-n Ariadnei ață
Cuprins de teamă-mi este sentimentul
Iubirii mâine de a bea prezentul
Și moartea din secundă mă înhață.
Când mă voi duce sub a mea ivire
Acolo unde este veșnic ceas
Miresii n-o să-i dau împotrivire.
O, mamă,-n tine-i Dumnezeu rămas
Ce poartă către Rai a mea privire
Când demonul în mine prinde glas.
00559
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “testamentul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14191679/testamentulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.