Poezie
dintr-un colț de alfabet
1 min lectură·
Mediu
Existențial, mă reazăm de țara ochilor tăi ne ca și cum.
Această negare e mai plină de tine decât o afirmație a iubirii.
Tu nu pricepi dar palmele-mi sunt arse de ținutul Adevărului.
Tot ce vreau e să mi te prăbușești acolo unde nu e somnul.
Scrib al tăcerii, îmi umplu nemărginirea cu pasul tău stătut în oglindă.
Din spatele gurii privesc colții nepiliți ai iubirii.
Nealfabetizat, spre tine reinventându-mă...
În clipa aceea de vărsare a oaselor
tăcerile mi s-au pătat de fructul ochilor tăi.
În asfințitul odăii pleoapele stihului se închid molatic peste cuvânt.
Palmele mele strigau întomnate,
atins-am preludiul frunzei juvenile
cu jumătatea dinspre tine a cuvântului.
Zborurile nopții psalmodiau venerice
beția ne-ncepută dintr-un colț de alfabet
00478
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “dintr-un colț de alfabet.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14191506/dintr-un-colt-de-alfabetComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.