Poezie
Zadar pe drumul către poezie
1 min lectură·
Mediu
Era pe mare luna în valul blând cu niște
Misterioase buze, pe țărmuri dând sărut
Cu stelele din haos magie ca să iște
Luminile că-n ape în zbateri se ascut.
Striga la ele cerul, fiind paternitate,
Cu glasul din tăcere în noapte le striga
Iar eu eram un rigă a stăpâni pe toate
Cu văzul care-n lacrimi tristeți le iriga.
În respirări de păsări ce-au poezia-n plisc
Mă năluceam alene dar fără de speranță
Pandorei-i vis cutia, privind-o prin menisc
De ochelari ce-au caii, în sacra-mi ignoranță.
Plăteam zadar peniței pe al hârtiei ciot
Că vrându-mi poezie doar nelumină pot.
00519
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 100
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Zadar pe drumul către poezie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14188762/zadar-pe-drumul-catre-poezieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.