Poezie
Omul
1 min lectură·
Mediu
În fără când fiind veciei locul
Din Dumnezeu netimpul lesne iese
Zambile dorm sub jaruri ne-nțelese
Purtând de basm cu feeria trocul.
Pe chipul lunii zumzetul se țese
Făcând iubirilor umane jocul
Miresme chiar de-adie dens e focul
Tot mângâind tăcerile pe fese.
Regretele săpate ni-s pe fețe
Nădejdile ni se tot nasc din flori
Ca părinteasca sete s-o învețe.
Scăldând corole, nu mai vrei să mori
Chiar dacă vor veni, la bătrânețe
Izbăvitoarele-n divin culori.
00629
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 76
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Omul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14188076/omulComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
