Poezie

Nepasăre, mi-e Dumnezeu zugravul

1 min lectură·12 martie 2025

Mediu

De drum cu flori pășirea mea pe unde-i

Și veacuri se înlănțuie secundei

Făcând în tine tainei pe grozavul.

Tu Oului sămânța nu ascunde-i

De veci sădind în înger pui năravul

Când cerul stelelor le este sclavul

Și-o minge-i luna, joc de plozi rotundei.

La feerii lumina se pricepe

Și-n sfat de zid e adevăr umbros

Ce-l învelesc enigmele sirepe.

Trăind în mine ești de muză os

În foaie-omega și spre-a reîncepe

Alcătuită din șoptiri frumos.

02705

Despre aceasta lucrare

Autor: Ștefan Petrea
Tip: Poezie
Cuvinte: 80
Citire: 1 min
Versuri: 14
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Ștefan Petrea. “Nepasăre, mi-e Dumnezeu zugravul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14188056/nepasare-mi-e-dumnezeu-zugravul

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

--------- --------✓12 mar. 2025

iar Oul + omega = reîncepere, mișcare. În prim-plan se află această tendință de crăpare a cojii. Prin "reîncepe", se are în vedere și ideea de ciclicitate: letargie - acțiune - letargie - acțiune. Totuși, toate acestea par să aibă loc în universul personal al poetului, pe fondul nevoii reînviate de a sonda adâncimile. Asta am înțeles eu, cel puțin.

Ce mi s-a părut un pic deranjant: tautofonia din "în înger". Nu e chiar atât de rea, dar nu e greu de sesizat

Numai de bine!

ȘP

ȘP Ștefan Petrea✓13 mar. 2025

mulțumesc de trecere și semn!