Poezie
Pășesc pe căi de lună cu privirea
1 min lectură·
Mediu
Pășesc pe căi de lună cu privirea,
La pletele de raze se desface
Iar stelele-s cât vârfuri reci de ace
Și tainele nu știu împotrivirea.
Și în senin întregul cer tot tace,
Aștept la gura sobei o ivire-a
Ilenelor ce-n basme duc vestirea
De dragoste cu Feți-Frumoși, cu pace.
Plecată mi-este Cosânzeana-n zare
Și-n patul meu mi se așază frig,
Singurătatea-i morb și gândul doare.
Din depărtare nici nu te mai strig,
Ți-am scris spre-amor pe ușă De vânzare
Venirea-ți de mirare-având cârlig.
00611
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 83
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Pășesc pe căi de lună cu privirea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14187213/pasesc-pe-cai-de-luna-cu-privireaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
