Poezie
Asfințit la căruța lunii
sonet naiv
1 min lectură·
Mediu
Căruța lunii de lumini de soare
Spre asfințit din zori de ziuă-i trasă
Iar stelele au haos în grimasă
Și noaptea-i punte către cel ce moare.
Dar lumea tot în zarve mă apasă
Și făr s-asiste-a sfinților pudoare
Singurătății mele larma doare
Și-mi strică zestrea ce o țin de Coasă.
În ape astrele șed revărsate
Și în corăbii suie-n mări, pe lac
Ori în havuze, ori în iaz, la sate.
Și ochiul lor mi-e-n lacrimă pe plac
Cu raze dulci ori poate răposate
Sub nor ce le mănâncă, vârcolac.
01741
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Asfințit la căruța lunii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14185851/asfintit-la-caruta-luniiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘPȘPȘtefan Petrea✓aș cere și aici ceva opinii...
0