Poezie
Paiangul
sonet naiv
1 min lectură·
Mediu
Paiang în colţ odăii mreaja-şi ţese
Dar moarte-n frig îi sunt blajine muşte,
Să-i piară-n pânză fără patimi bruşte
Prin cameră-ale zborului prinţese.
În melci de timp, de-ncetiniri moluşte
Privesc la el, la pânda ce-şi alese
Şi tot la fel, în rosturi ne-nţelese
Nu beau nimic dar vinu-i să mă-mpuşte.
Că-n sânge port licoarea de-altădată,
Memoriile cramei m-ameţesc,
Femeie eşti acuma, dulce fată.
Şi-n iarnă trandafirul nefiresc
Pe geamuri stând, îmi soarbe vlaga toată,
Prunciei amintiri mă înrobesc.
01746
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 78
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Paiangul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14185298/paiangulComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘȘșters✓Intertextualități de pe timpul lui Ștefan Octavian Iosif. Mai ales titlul. Și mai observ că te joci, în continuare, cu articolele hotărâte și verbele, ceea ce este riscant. Vezi vinul lui e, comprimat în vinu-i. Se cere și virgula înaintea conjuncției dar.
0