Poezie
vis de rugăciune
1 min lectură·
Mediu
ridic sisifica mea piatră-n munte,
e cu zadar peniţa-n umbră multă
în matematici de oglinzi rezultă
de singur o icoană-n căi mărunte.
mă venerez sub steaua mea ocultă
al toamnei plumb de aur frunză-ncrunte
în tina care de zălog că sunt e
chiar dacă dese morţi a fi-mi ascultă.
mă rătăcesc prin recea paradigmă
scriind în noapte sub a tainei faclă
odaia nu-i nimic decât o raclă
cu giulgiu de ţigară în enigmă.
din buze construiesc tavan de fum
e rugăciunea ca un vis precum.
00644
0