Poezie
Păşind în piept lumina mă respiră
sonet naiv
1 min lectură·
Mediu
Păşind în piept lumina mă respiră
Când întunericul în gând nu taie
Precum din prună apa-n vâlvătaie
Când la măsea mai trag o grea satiră.
Aud în mine vis şi se-nvăpaie
În noapte stelele ce se nuntiră
Pe cer teluric sub divina spiră
Pe care urc o rugă-n mut de foaie.
Când raza s-a zidit lăuntric bine
Tu poţi veni cu haina blândei morţi
Şi să mai ai peniţa sacră-n tine.
Să scriu un giuvaier ce-n basm să-l porţi
Acolo-n liniştea de pe retine
Şi veci să fie ai poveştii sorţi.
03901
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Ștefan Petrea
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Ștefan Petrea. “Păşind în piept lumina mă respiră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14173850/pasind-in-piept-lumina-ma-respiraComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ȘDistincție acordată
Șșters✓Dau o stea la acest sonet în care ești mult mai cursiv, în care nu abuzezi de licențele poetice, în care ideile sunt faine, în special primul vers, care are și valoare aforistică. Cred că poți extrage multe perle aforistice din sonetele tale, asta dacă vei avea timpul să o faci vreodată. Dar te încurajez cu această steluță.
0
ȘPîţi mulţumesc mult!
0
FCÎmi plac mult comparațiile pe care le faci în această poezie, foarte frumoase și cu un gust fin pentru a le face
0